Tendințe de legitimare a unui regim ilegitim

25 Iulie 2016

Republica Moldova prin guvernele sale a fost mai des vulnerabilă și lipsită de o poziție fermă pe plan extern, dar și intern, iată de ce negocierile în vederea soluționării conflictului transnistrean nu au fost în câștigul Chișinăului, opiniile acestuia fiind în final prea puțin importante pentru Tiraspol, dar și pentru Federația Rusă.

În același timp, despre rolul OSCE în soluționarea acestui conflict s-a tot discutat pe parcursul anilor, de altfel rămasă incertă la finalul fiecărui mandat deținut de unul dintre statele membre. În anul 2015 când Serbia a preluat președinția OSCE, Serghei Lavrov1 menționa că Federația Rusă va ține cont de interesele și drepturile acesteia în Kosovo. Desigur, după ce în 2014, ministrul rus de externe menționa că Serbia este interesată de implementarea gazoductului South Stream2, sistat înainte de preluarea președinției de Serbia, în urma refuzului guvernului bulgar de a fi parte a acestui proiect. În final, relansarea negocierilor în formatul 5+2 nu au avut loc în 2015, din diverse motive, de genul necesitatea creării unei atmosfere favorabile.

 

De altfel, în 2015 Chișinăul a fost preocupat mai mult cu stabilirea unei alianțe de guvernare după alegerile parlamentare din 2014, organizarea alegerilor locale în 2015, înlăturarea guvernului Streleț și pregătirea terenului pentru un nou guvern, învestit în grabă în următorul an. În același timp, se împlineau doi ani de la expirarea termenului de executare a deciziei CEDO privind școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană de Rusia, se înregistrau cazuri de sechestru a persoanelor de miliție, dreptul la proprietate în regiune era tot mai des încălcat, persecutarea persoanelor care se adresau CEDO, iar pedeapsa cu moartea continua să fie parte așa numitei ”legislații„ a regiunii.

 

În 2016, președinția OSCE a fost preluată de Germania, iar la începutul anului ministrul german de externe menționa faptul că vor căuta o ”soluție cuprinzătoare a conflictului, bazată pe suveranitatea și integritatea Republicii Moldova”. Pe 2 iunie, la Berlin, s-a desfășurat prima reuniunea privind negocierile în formatul 5+2 pentru soluționarea diferendului transnistrean, soldat cu un protocol ce a vizat soluționarea problemelor din învățământ, telecomunicații, transport și altele, deci mai puțin dialogul politic și drepturile omului, subiecte sensibile, după părerea expertului Alexandru Zubco.

 

În timp ce Tiraspolul, dar și Moscova fac presiuni pentru obținerea unor facilități din punct de vedere economic pentru administrația din regiune, în stânga Nistrului, Chișinăul continuă să fie promovat drept principalul vinovat pentru criza valutară, și mai nou petrolieră din regiune. Zilele trecute postul de televiziune TSV, controlat de Sheriff, informa că regiunea după criza valutară și alimentară, s-ar confrunta cu o criză petrolieră, cauzată de așa numita ”blocadă feroviară” impusă de Moldova și Ucraina. În realitate însă, până și datele serviciului vamal local contrazic informațiile grupului Sheriff, care conform mold-street.md importul de motorină s-a majorat cu 50%3. În acest mod propaganda marca Kremlin pregătește terenul pentru ce a de a doua reuniune a negocierilor, care se prevede a fi una și mai dificilă pentru Chișinău, decât cea dintâi, din care acesta a reușit să iasă, după expertul Victor Chirilă, într-o situație bună.

 

Deși, reprezentanții Germaniei consideră reluarea negocierilor un succes, întrevederea de la Berlin a reprezentat și un moment de presiune asupra Chișinăului, atât din partea Rusiei, cât și din partea Germaniei, care după părerea unor experți își dorește cu tot dinadinsul un mandat de succes, iar Rusia își dorește păstrarea situației sub propriul control. Aceasta în timp ce ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, menționa la începutul verii că Germania ia în considerare ridicarea unor sancțiuni impuse Rusiei.

 

În același timp, pe plan intern, unul dintre partidele de stânga, PSRM promovează federalizarea Republicii Moldova. Întâmplător sau nu, dar și insistența negociatorilor și a observatorilor de a accepta unele cerințe ale Tiraspolului, îi oferă acesteia ”legitimitatea” unei ”puteri” ilegitime. Războiul din Estul Ucrainei, dar și ”schimbarea la față” al lui Erdogan și prin aceasta a întregii Turcii, pare să mute asul dintr-o mânecă în alta și este puțin probabil ca aceasta să fie în favoarea Chișinăului la următoarele negocieri.

 

1 http://tass.ru/en/economy/736376

2 http://www.mold-street.com/?

3 go=news&n=4986&t=Criz%C4%83%20petrolier%C4%83%20artificial%C4%83%20%C3%AEn%20Transnistria


de Irina Corobcenco (Chişinău, Republica Moldova)

Articole similare

Adauga comentariu :


EVENIMENTE CULTURALE




Video

Euro2016 - Marseille prosecutor blames "Russians, trained to fight"


  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner

Meteo


  • Banner
  • Banner
  • Banner

Bloguri


  • Banner
  • Banner
  • Banner

PARTENERI