Al doilea cerc (I)
De viță românească (28)

13 Iunie 2016

Iorga, cu un instinct supranatural al limbii române, a formulat cîteva sentințe care au substanța unei întregi enciclopedii și precizia muchiilor de cristal. Înainte de mizerabila sa execuție, când spectrul unui război amenința România, Iorga a definit rostul geopolitic al țării. A spus atunci: ‘’Romania este un stat de necesitate europeană’’. Formulă sa este (și nu prea…) citată de cîțiva comentatori bine pregătiți. În schimb, o altă formulare de-a sa a devenit o mantra invocată ori de cîte ori se poate. Iorga a decretat că ‘’Romania e o țară înconjurată de români’’; români care locuiesc ca autohtoni în statele care ne înconjoară, o prezență vie care trebuie să ne amintească și de neputințele noastre și de capriciile istoriei.

Dacă privim la hotarele actuale ca fiind cercul care strînge la un loc națiunea, atunci brîul colectivităților transfrontaliere ar fi al doilea cerc. Este ‘’vecinătatea românească imediată’’: sunt românii megieși cu care împărțim destinul, civilizația tradițională și cultura. (Atenție: a nu se confunda cu noțiunea rusească de ‘’străinatate apropiată’’, pe care ei o înțeleg ca un sinonim pentru spațial ex-sovietic). Intrăm pe cel de-al doilea ‘’cerc’’ în nord și continuăm periplul în sensul acelor de ceas spre răsărit, sud, sud vest, pînă în Ungaria, peste hotarul Crisanei și Bihorului :

            În dreapta Tisei avem Maramureșul care a rămas în afara trunchiului național. Localități principale: Slatina, Apșele, de Jos și de Mijloc, Plăiuț, Bouțu, Bedeu – de unde a plecat Dragoș, ‘’descălecatorul’’ Moldovei. (Alexandru Filipașcu de Dolha și Petrova notează că după plecarea lui Dragoș și apoi a lui Bogdan I, maramureșenilor le-a venit mai greu să reziste presiunilor Regatului Ungar…). Pînă în 1918 au trăit împreună cu restul Maramureșului și au avut doi delegați la Alba Iulia. Cînd s-a stabilit granița pe Tisa, Dan Mihai și Filip Ilie au întrebat speriați : ‘’Da pă noi, cei de peste Tisă, pă noi cui ne lasati…?’’. Răspunsul a fost: ‘’Vom avea grijă și de voi’’. Nu ne-am ținut de cuvânt. Pînă în 1921 România s-a bîlbîit geopolitic și în final ‘’am scăpat’’ de ei, încredintîndu-i Cehoslovaciei. Așa se face că de atunci au cîntat cinci imnuri de stat fără să-și părăsească vreodată ograda lor ‘’voievodală’’. Au privit înlăcrimați peste malurile Tisei spre Sighetul Marmației. Știți cîntecul: ‘’Cît îi Maramurășu’’, nu-I oraș ca Sighetu…’’. Nu fac vin. Nici priceperea, nici climatul nu-i prea ajută, deși sunt mai multe “Văi ale vinului’’ care ne îndreptățesc să presupunem că odată, cîndva, se va fi făcut și vin pe acolo. Ca tot românul fac ceva vin de ogradă – cîteva rînduri de vie în fundul grădinii – din soiuri răspîndite în perioada Uniunii Sovietice. În schimb sunt palincofani învederați sau mai bine spus ‘’palincofoni’’, pentru că este singurul ‘’grai’’ pe care îl înțeleg bine cînd vine vorba de băutură. Nimeni și nimic n-o să-i convingă – deși beau vin cu plăcere – că ceva ar putea să se substituie vreodată distilatului lor de fructe (în principal, prune). Mai au un secret: înțeleg ca nimeni altcineva că prezentul este totdeauna ceea ce a rămas din trecut, mai  decât ceea ce ar  prevesti sau ar prefigura viitorul. Ideea aceasta, de profundă pătrundere  explică mândria și tenacitatea cu care se țin de civilizația lor țărăneascaă.

            Bucovina - se știe - este anexată de Imperiul Hasburgic în anul 1775. Tot imperialii au botezat-o Bucovina, ca să se piardă urmele raptului, altminteri e Moldova de Sus a lui Alexandru cel Bun. N-au făcut, nu fac vin (mai puțin ceva viticultură ‘’casnică’’). Cumpărau vinul din Moldova. Țăranii din Județul Hotin făceau cărăușia vinului de la Odobești. În 1780, Vasile Balș, singurul mare boier care rămîne în Bucovina austriacă (în 1877 jură credință crăiesei Maria Tereza și coregentului ei Iosif al ÎI-lea) adresează curții memoriul intitulat ‘’Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice’’. Iată ce recomandă: ‘’Contribuția anuală pentru vinul adus din Moldova ar putea fi redusă dacă acesta s-ar aduce din Ungaria spre folosul supușilor imperiali, caz în care însă interdicția combinată a rachiului și a vinului din Moldova ar fi dăunătoare și cel din urmă a trebui să fie scutit de dări cel puțin pentru cîtva timp’’. Balș, care se prezintă ca ‘’boier și deputat al Bucovinei’’ sau ca ‘’însărcinat cu afacerile Bucovinei” – pretenții greu de verificat - cere și o înlesnire: ‘’…cum Majestatea Voastră ne-a permis să aducem din Moldova în Bucovina pâine, vin, poame (adică struguri…) și alte necesități de la moșiile noastre din Moldova ca produse indispensabile gospodăriilor noastre, vă rugăm să ne scutiți, pentru cîtva timp de dări’’.

            Ucraina, care a căpătat Bucovina în urmă secesiunii de Federația Rusă, are cîteva zone viticole (una este în Sudul Basarabiei). Cu toate acestea, consumul de vin este nesemnificativ. Băutură populară e votca (dee… suntem în teritoriu slav) iar pe la țară e ‘’samahoanca’’, un distilat mediocru de sfeclă care nu merită o discutie….

             Ținutul Herței, fostă plasă a Județului Dorohoi, e ocupată de armata roșie, deși nu era trecută în protocolul secret convenit de Hitler și Stalin. Cu excepția satului Mamornița, locuit în principal de ucrainieni, Herța e românească. În afară viilor din curțile oamenilor, viticultura nu excelează. Cu toate acestea, o hartă viticolă din 1939 indică două podgorii, perfect necunoscute: Livezenii Noi și Badragi Vechi.

            Dacă uităm de cîteva momente ale perioadelor trecute, Transnistria nu a aparținut – statal – românilor; nici ucrainienilor; nici rușilor, care ajung la Nistru tîrziu, în 1792. Ne rămîne realitatea unui spațiu românesc din punct de vedere etnic și continuitatea de prezență a românilor: protoromânii (geții de la Tyras), straromânii (puțin cunoscuții bolohoveni și brodnici), hătmănia lui Duca Vodă și… cazacii români (Ioan Nicoara Potcoavă a fost primul hatman ales de întreaga Sece Zaporojeană)

             În prezent, separatismul transnistrian (Tiraspol) ocupă prima pagină și marginalizează ‘’cealalta’’ Transnistrie (Balta), aproximativ fosta Podolie. Populația românească, ramură moldovenească, autohtonă, după decenii de deznaționalizare nemiloasă, nu are nici acum școală, biserică, cărți, ziare, radio sau televiziune în limba maternă. Aceeași realitate și dincolo de Nistru și Bug, în Transbugia. Între 1941 – 1944 echipa Institutului Central de Statistică, condusă de Galopenția, mai identifică peste 300 de sate românești. În zilele noastre, românii din Transnistria (Tiraspol), Transnistria (Balta) și cei de dincolo de Bug se sting; o avangardă rămasă departe, adînc în teritoriul inamic, după ce grosul oștirii se va fi retras: români invizibili care au nevoie vitală de suportul românilor liberi, ca spun asa….De la ei avem o tristă, foarte tristă doină: ‘‘’Dorul și țara străină / Mi-au făcut fața bătrână / și părul caer de lână…. “         

             M-am abătut de la vin, măcar că m-am ținut de ‘’vița românească’’…. După 1752, moldovenii și valahii împreună cu maiorul Zverev (Lupu) vin în regiunea Nouă Rusie (după recentă anexare a Crimeii, denumirea Novo Rosii reîntră în lexicul strategilor ruși). Regiunea importă vinuri grecești, crimeene și … vinuri valahe. În Caucaz, la 70 de kilometri de Marea Neagră și 50 de kilometri de marea Azov, șase sate românești – toate întemeiate de moldoveni din Basarabia – se ocupau cu viticultură (Un informator declara în 1943: ‘’Mai mult cu pîine și cu viile mai mult; e satul nostru’’). La Vosnessensk erau negustori români, remarcându-se un Turcan, depozitar de vinuri. Al. Smochină relatează că în R.A.S.S. Moldovenească se făcea ‘’hultuirea’’ – altoirea viilor. În 1934 au fost prelucrate 9.035 tone de struguri, pentru ca în 1937 numărul să crească la 20.000 tone. În 1936 tovarășii nistreni de la Tiraspol s-au apucat să facă ca pe vremea burgheziei… “champagne”. Cu elan stahanovist au izbutit să îmbutelieze 100.000  sticle de ‘’sampanie’’. 

             Mais oui, camarades…          


de Mihai Nicolae (Bucureşti, România)

Articole similare

Adauga comentariu :


EVENIMENTE CULTURALE




Video

Euro2016 - Marseille prosecutor blames "Russians, trained to fight"


  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner
  • Banner

Meteo


  • Banner
  • Banner
  • Banner

Bloguri


  • Banner
  • Banner
  • Banner

PARTENERI